Atelierul din Hamac

THE THIN RED LINE ... O BUCURIE ... gânduri de la Protest Piața Victoriei / Covid19.09.2019 Parcă te uiți și nu îți vine să crezi, cum ți se umple sufletul. Întrebat fiind în fața unei camere video de un jurnalist dacă sunt de acord sau nu cu ce se întâmplă la protest, evident că am răspuns DA : „Chiar dacă și eu sunt un fel de pictoreporter, nu ai cum să nu fii de acord cu ce se întâmplă aici. În primul rând este noțiunea de protest democratic, care trebuie încurajată. Este libertatea oamenilor să se exprime. Dacă noi doi ( nr. eu și reporterul ) ne supărăm, ne facem asociație ... putem să facem un protest ca să obținem desființarea semafoarelor în oraș, se schimbă regulile ? Da. Pare utopic sau este un exercițiu democratic pe care România îl învață la abia 30 de ani de la căderea regimului comunist ? Este absurd sau un drept fundamental, să gândești în afara cutiei în care ești pus ? Păi în principiu cred că da, oamenii ar trebui să poată să schimbe regulile, nu doar să le urmeze orb

 sau de ce Prințu’ e cel mai fain... Prințul este de departe, cel mai atipic muzician de la noi. Duce totul așa în extrem, iar aici este într-o colaborare incendiară chiar cu Patrisia, geamăna întunecată din Cluj a Cristinei Pucean din Târgoviște. Și din punct de vedere muzical mi se pare excelent, deși ar putea părea comercial (dacă tratezi superficial)... este de fapt un fel de reggaeton ardelenesc combinat cu ritmuri de „Trap”, o variație de Hip-Hop (astăzi complet desconsiderat de generația 70s-80s rock a părinților nostalgici & co.), un stil nou și fresh, mai dark, amestecat cu ritmuri orientale, manele un pic (un strop de dragoste), dansuri specifice etc. Iar liric, este de-a dreptul fenomenal : “Alo ce faci fă?” , începutul este pasional și romantic în același timp, păstrând însă un ton elegant. De ce elegant ? păi raportat bineînțeles la aspectul său vizual de băiat dur și a celorlalte melodii ale sale, dar și al mediului toxic în care trăim, “Fă” este folosit cu dragoste,

  Krung Thep Mahanakhon Amon Rattanakosin Mahinthara Ayuthaya Mahadilok Phop Noppharat Ratchathani Burirom Udomratchaniwet Mahasathan Amon Piman Awatan Sathit Sakkathattiya Witsanukam Prasit The city of angels, the great city, the residence of the Emerald Buddha, the impregnable city (of Ayutthaya) of God Indra, the grand capital of the world endowed with nine precious gems, the happy city, abounding in an enormous Royal Palace that resembles the heavenly abode where reigns the reincarnated god, a city given by Indra and built by Vishnukarn. Da, acesta este numele complet al metropolei Bangkok și colegul meu Harin Runkampar zis și P'Gy încă îl mai știa pe de rost în 2009 și îl rostea cu o anume satisfacție și atașament față de loc care era departe de lozinca deșănțată "mândru că sunt român", un sentiment autentic local care parcă îi umplea sufletul.  Capitala Thailandei a fost și locul unde am ales să îmi fac practica de arhitect (internship) în anul 5, prin IAESTE . O ex