Cripta Cavalerilor de Puscariu
Cripta Cavalerilor de Pușcariu, comuna Bran – județul Brașov
Misterioasa Criptă este amplasată chiar în sânul localității Bran, în care
se află mult mai celebrul castel care a stârnit atâtea legende. Da, pe lângă castel, în Bran există multe monumente istorice și case
deosebit de valoroase, biserici vechi de secolul XVIII, gospodării tradiționale
de pe dealuri (casele cu ocol întărit), locuințele cu arhitectură modernă din
perioada regalității și chiar monumente comemorative.
Atractivitatea turistică comercială a castelului eclipsează în acest caz
restul monumentelor, unii vizitatori uitând că aici a fost de fapt un punct
vamal între țările românești de o importanță crucială.
Trei importante categorii de monumente istorice sunt de asemenea prezente
în Bran:
- Bisericile.
Marginalizate de către păturile inteligente ale societății în lumina
laicizării europene grefată însă la noi și pe curățarea temeinică a
valorilor și continuității creștinismului, istoriei și tradițiilor de
către comuniști, bisericile sunt privite astăzi ca obiect de reprezentare
al unui organism statal devenit pur comercial. Trebuie însă să discernem
și să privim biserica-monument istoric ca pe ceea ce este: o manifestare
artistică, o reflexie a stării de spirit a locului și a civilizației în
care aceasta s-a născut.
- Monumentele
militare. Deseori ignorate la noi în țară din cauza rigidității
instituției cu care acestea sunt asociate, monumentele militare nu sunt
gustate la noi în țară, încă. De aceea poate nu avem nici un monument pe teritoriul
țării dedicat eroilor căzuți în 1942 la Cotul Donului. În Bran însă se
poate admira în parcul din fața Castelului bustul generalului Traian
Moșoiu care are prea puține informații atașate din păcate. Deși există un
Oficiu Național pentru Cultul Eroilor (http://www.once.ro/) , în România
încă nu există un “Cult al Eroilor”.
- Monumentele
funerare și comemorative. Tema morții a fost și este din păcate încă ceva
nu foarte atractiv pentru publicul larg, deși pentru anumite civilizații a
reprezentat o fascinație care s-a concretizat într-un adevărat cult al cărui
urme le putem vedea și astăzi: piramide, temple, cripte.
Din a treia categorie face parte și Cripta Cavalerilor care este și amplasată
nefericit din punct de vedere al atractivității turistice (pe o proprietate
privată), dar deosebită ca încadrare în peisaj.
Cripta reprezintă monumentul funerar al familiei Ioan Cavaler de Pușcariu
și a fost ridicată în 1894 conform plăcuței de deasupra intrării în demisol.
Astăzi ea se află pe terenul tot unui urmaș al familiei Pușcariu.
Ioan Pușcariu (1824-1911) a fost istoric și scriitor român, membru al
Academiei Române, tatăl publicistului Iosif Pușcariu și bunicul lui Sextil
Pușcariu (1877-1948), lingvist, filolog, profesor, rector, membru al Academiei
Române și devotat căutărilor de identitate națională. Sextil Pușcariu a fost și
un înflăcărat simpatizant al Mișcării Legionare (membru în senatul legionar) ca
mulți din intelectualii din acea perioadă.
Cripta este zidită din piatră și are două niveluri
(demisol și un nivel), fiecare cu câte o încăpere. Aceasta are în plan o formă
geometrică simetrică care face trecerea de la un pătrat în la cerc (cupola). Acoperișul
este realizat din lemn și învelit cu tablă, sub formă de cupolă. Un parapet din
fier forjat cu ornamente simple
înconjoară platforma peste demisol, având pe o latură monograma familiei
“IP”. Pe pe cealaltă latură
este amplasată o poartă de acces care face posibil accesul pe platformă de unde
se poate face mai departe accesul în încăperea de sub cupolă printr-o ușă din
lemn încadrată de două nișe.
Cripta este protejată de vegetația înaltă din zonă
de valuri de pământ, fiind posibil ca acestea fost realizate artificial pentru
a încadra construcția.
Ca estetică ne trimite cu gândul la templele
egiptene, a căror limbaj arhitectural s-a inspirat din natură (cornișele și
capitelurile care seamănă cu partea terminală a palmierilor), dar și din
constrângerile structurale generate de inundațiile frecvente generate de
ieșirea din matcă a Nilului. Pereții ușor înclinați, golurile mici sunt
procedee care sunt repetate astăzi strict stilistic, atunci fiind realizate
pentru a spori rezistența lutului care se folosea des în construcțiile din Egiptul
Antic.
Silueta Criptei Cavalerilor de Pușcariu se poate regăsi
și la Crematoriul Cenușa din București ori la Mausoleul Cantacuzino din Cimitirul
Bellu realizat de arhitectul Ion Mincu.
Este păcat că acum, în 2016, faceți o afirmație total neadevărată: „Deși există un Oficiu Național pentru Cultul Eroilor (http://www.once.ro/) , în România încă nu există un `Cult al Eroilor`.”
RăspundețiȘtergereChiar dacă nu știți dumneavoastră, există încă din 1991 Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” (în Prahova Asociația Județeană „Cultul Eroilor”, astfel de filiale existând în mai toate județele).
Această asociație este continuatoarea „Societăţii Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război”, înființată pe 12 septembrie 1919, având ca preşedinte de onoare pe Regina Maria şi preşedinte executiv pe Episcopul de Caranşebeş, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române din anul 1925, Miron Cristea și desființată în 1948.
Spre deosebire de O.N.C.E. care, fiind o orgnizație guvernamentală, are acces la fonduri bănești (nu chiar neînsemnate), A.N.C.E. „Regina Maria” este o asociație de utilitate publică, nonprofit, care nu se bazează decât pe banii proveniți din cotizațiile membrilor săi. Dar, chiar și în aceste condiții, „Cultul Eroilor” (cel puțin la nivelul județului nostru) este o asociație activă, vizibilă și apreciată, cu membri din rândul mlitarilor (în special rezerviști, dar și activi), profesorilor, preoților și a altor categorii sociale. Mulți elevi fac parte din cercurile „Cultul Eroilor”. Asociația Națională editează de multă vreme revista „România eriocă” iar multe dintre filialele județene revistele lor (noi avem „Prahova eroică”, ajunsă la cel de al VI-lea an de existență.
Prin membrii săi, Asociația din județul Prahova desfășoară activități de îngrijire a celor 230 de opere comemorative de război (monumente şi cimitire ale eroilor date în grija unor școli), prticipă la ceremonialele militare şi religioase organizate la acestea cu prilejul Zilei Eroilor şi al altor sărbători naţionale, organizează şi desfăşoară diverse acţiuni de cunoaştere a eroismului înaintașilor noștri. Avem subfiliale în aprope toate orașele și în multe comune.
Este adevărat că în rândul celor care ar trebui să contribuie la cultivarea „cultului eroilor” (instituțiile administrației centrale și locle, presă, etc.) există de cele mai multe ori nepăsare, indiferență și o lipsă de implicare de neînțeles, dar nici populația matură nu dovedește o aplecare mai mare spre aceste preocupări. Lupta noastră-pentru că o putem numi luptă-este grea, dar interesul manifestat de tânăr generație ne dă încrederea că există speranțe de mai bine în acest domeniu. Ieșirea din anonimat nu este chiar așa de ușoară pe cum s-ar crede. Ideile și acțiunile antinaționale sunt sprijinite și subvenționate masiv.
Cu stimă pentru activitatea dumneavoastră,
Col.(r) Petrea Cujbă, vicepreședinte A.J.C.E.Ph.
Mulțumesc pentru răspuns domnule Colonel.
ȘtergereProbabil că din spectrul Dvs. de gândire afirmația nu este adevărată, dar din spectrul meu de gândire, la data la care am scris articolul (2016) prin prisma a ceea ce simțeam și a ceea ce am lucrat, aceasta a fost aprecierea mea. Acum, în 2020 pot spune că îmi mențin aprecierea, anume că "Cultul Eroilor" la noi nu există, practic.
Un "Cult al Eroilor" în sensul profund al expresiei, consider că ar trebui să fie cu adevărat cult și să impacteze toată societatea. Mă iertați dacă a sunat nepotrivit, cunosc eforturile Dvs. și ale celor vechi în branșă, dl. gen. Chelaru, colegilor restauratori de monumente istorice, dar consider că, din păcate nu a ajuns suficient de mult la cei tineri. Nu cred că este nici vina Dvs., nici a noastră celor tineri ... poate că așa a fost să fie.
Sunt foarte plăcut impresionat de inițiativele și demersurile despre care mi-ați scris, pentru care vă mulțumesc din suflet (nu știam de multe dintre ele), eu am lucrat la Credo Design cu doamna arh. ing. Aurora Târșoagă, biroul care s-a ocupat și de restaurarea și conservarea Castelului de Apă (Turnul Țepeș) din Parcul Carol, la care am înțeles că mai sunt "zile" ale porților deschise. Eu personal nu l-am vizitat încă, deși mi-am dorit ... poate voi merge perioada aceasta. De asemenea, am lucrat personal la Ansamblul Calea Eroilor - C. Brâncuși din Târgu Jiu și Mausoleul Eroinei Ecaterina Teodoroiu, de asemenea tot alături de Doamna Târșoagă, împreună cu care am făcut și Studiul Istoric la Bran pentru PUG, de unde și căutarea acestei cripte. Iar cel mai interesant proiect la care am lucrat a fost Monumentul Eroilor de la Cotul Donului 1942 - propuneri pentru realizarea unui monument comemorativ la Mânăstirea Comana, vă pot da mai multe informații și personal (email radu@studio51.ro sau watsapp +4 0745 850 456) ...
Vă rog să nu mă înțelegeți greșit, apreciez, repet foarte mult eforturile celor ca Dvs. care au făcut multe, dar la data respectivă aceasta a fost aprecierea mea și, din păcate, mă uit la tinerii de astăzi și preocupările lor și văd aceeași indiferență față de istorie, cultură și mai ales ... față de eroi. Poate ar trebui să conștientizăm în mentalul colectiv că noi suntem astăzi ceea ce suntem tocmai datorită eroilor de război, eroilor de la revoluție și să ne intre ideea de "demnitate", "onoare" și "sacrificiu" până în măduva oaselor, încă din "fragedă pruncie" cum s-ar spune.
M-aș bucura să putem colabora pe viitor, tema "Eroilor" îmi place în mod cu totul și cu totul deosebit, bunicul meu și fratele său având povești din război foarte multe (unul dintre ei a explodat cu tancul și a rămas prizonier la germani, aliat fiind cu ei inițial ... povești).
Încă o dată vă mulțumesc mult pentru comentariu, pentru preocupările deosebite pe care le aveți și acțiunile pe care le întreprindeți și mă iertați dacă s-a înțeles eronat din formulare. Cred și consider că împreună și doar împreună putem reda și restaura și "Cultul Eroilor" în România, întru cinstirea celor care au dat totul pentru această țară și pentru viitorime.
Vă mai invit să lecturați articole pe blog, acum am mai mult timp și îl completez mai des.
Cu aleasă prețuire,
arh. Radu Florea
+4 0745 850 456